E util să se reamintească cititorilor revistei MEDICINA MODERNĂ despre afectarea neurologică din artrita reumatoidă, boală inflamatorie sistemică, având multiple manifestări extraarticulare. Acest lucru e săvârşit în numărul 9/2010 al publicaţiei profesionale a CMMB de către dr. Cristina Hobeanu, conf. dr. Gabriela Udrea şi dr. Viorica Cusmin, prima şi a treia autoare fiind medici rezidenţi, în Neurologie şi, respectiv, în Reumatologie. Dezastrele neurologice se produc atât la nivelul sistemului nervos central, cât şi la cel periferic, sinovita reumatoidă şi panusul pot comprima sau invada structurile adiacente – inclusiv măduva spinării şi nervii periferici – ducând la mielopatie, radiculopatie şi neuropatii de compresiune, iar vasculita reumatoidă poate cauza ischemie, infarctizare sau sângerare şi apariţia de atacuri ischemice tranzitorii, AVC, tetraplegie sau parapareză. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Noţiunea de emergenţă complexă se referă la situaţii de război, conflicte civile grave, caracterizate prin foamete, deplasări masive de populaţie şi creşterea în exces a morbidităţii şi mortalităţii; sunt afectaţi cu precădere civilii, în proporţie de peste 70%.
În faza de început a emergenţei predomină boala diareică (inclusiv holera şi dizenteria bacilară), infecţiile respiratorii acute, rujeola, malaria (în zonele endemice). Uneori, pot apărea şi epidemii de tuberculoză, meningită, hepatită E etc. Apariţia şi extinderea epidemiilor este nelipsită în regiunile sărace ale globului. În asemenea situaţii, capacitatea de a susţine viaţa şi condiţiile de trai este deseori ameninţată de factorul politic şi de violenţă. (...)
Rezultatele cu totul şi cu totul deosebite ale imunizărilor active au acreditat convingerea după care vaccinările rămân cel mai convenabil instrument de prevenţie, ori de câte ori se respectă condiţiile privitoare la siguranţa, imunogenitatea vaccinurilor şi la întocmirea judicioasă a programelor de vaccinare.
Introducerea unui nou vaccin presupune evaluarea costurilor, identificarea grupelor de risc, logistica şi strategia necesare; nelipsită din orice program, supravegherea – monitorizarea performanţelor vizează acoperirea vaccinală până la 100%, identificarea indivizilor susceptibili omişi de la vaccinare, ca şi semnalarea focarelor epidemice. (...)
Brasajul fără precedent al populaţiilor la nivel internaţional, comerţul global, producţia şi distribuţia bunurilor fac posibilă apariţia de focare epidemice oriunde şi oricând în lume, în decursul unui an calendaristic, călătoriile între zonele geografice ale globului acoperind pe orice distanţă maximum 24 de ore perioadă de incubaţie a celor mai mulţi patogeni; mai mult, extinderea focarelor epidemice la distanţă este nelipsită, în mai toate pandemiile cunoscute. Abilitatea de detecţie a sistemelor de supraveghere presupune o colaborare strânsă şi corectă internaţională (Andrea Ammon şi Henriette de Valk, 2008), fiind condiţie sine qua non. Supravegherea poate depăşi frontierele unei ţări şi poate cuprinde continente sau regiuni economice, exemplele subliniind preocuparea internaţională încă din a doua jumătate a secolului XX. (...)
Încă din 18 martie, Centrul Cultural al Republicii Ungare din Bucureşti, aflat pe str. Gina Patrichi (fostă Orlando), la nr. 8, la o aruncătură de băţ de Calea
Victoriei, găzduieşte expoziţia de ouă încondeiate a tânărului artist Kovács Attila Gellért. Este ca o poveste a tehnicilor de decorare a ouălor, la care a adus şi inovaţii personale, cum sunt ouăle „dantelate“, adevărate bijuterii create dintr-un material extrem de fragil. (...)